Potrivit Comisiei Europene, competentele digitale ale populatiei trebuie imbunatatite

competente digitaleIntr-o conferinta de presa ce a avut loc la începutul lunii aprilie 2016, comisarul european pentru Piata Unică, Industrie, Antreprenoriat si Întreprinderi Mici si Mijlocii, a declarat ca infrastructura de transport si de comunicatii din România trebuie modernizate si, de asemenea, consolidate competentele digitale ale populatiei.
La prima vedere, partea a doua a declaratiei, referitoare la competentele digitale, pare socanta deoarece pe toate canalele media se discuta de avantul din ultimii ani pe care l-a avut România în sectorul IT si de numarul mare de “creiere luminate” care lucreaza în acest sector. Se pare ca suntem printre fruntasii europei si ne putem mândri cu ceea ce avem.
Din pacate daca e sa raportam numarul de specialisti în IT la populatia tarii vom constata ca ponderea acestora este infima, iar pentru România problema este ca marea masa a populatiei, desi are acces la un computer si la internet, nu stie cu adevarat sa foloseasca acesta tehnologie. Marea majoritate a romanilor nu au competente digitale.

Tot mai multe din activitătile zilnice se realizează online, de la depunerea candidaturii pentru un loc de muncă la plata impozitelor sau rezervarea unui hotel. Utilizarea internetului a devenit o parte integrantă a vietii cotidiene pentru marea majoritate a oamenilor moderni. Lipsa competentelor digitale, lipsa de încredere fată de noile tehnologii, determină neparticiparea la posibilitătile oferite de societatea modernă (30% din populatie la nivelul UE nu a folosit niciodată Internetul) .
Dobândirea competentelor digitale îi poate ajuta pe membrii grupurilor sociale defavorizate să participe pe picior de egalitate la societatea digitală (inclusiv la serviciile de interes direct pentru acestia, cum ar fi eLearning, eGovernment, eHealth) si să găsească o solutie pentru situatia în care se află prin cresterea sanselor de a obtine un loc de muncă.

Conform unui raport al Comisiei Europene de acum 3 ani, formarea competentelor IT are un rol fundamental in pregatirea tinerilor pentru piata actuala a muncii, dar, în general, scolile nu acorda suficienta atentie acestor competente transversale, fata de competentele de baza în domeniul alfabetizarii, al matematicii si al stiintelor. In mod surprinzator, formarea competentelor digitale în cadrul unor discipline precum stiintele, matematica si limbile straine este înca un lucru neobisnuit în scoli. Pentru integrarea formarii IT în disciplinele de baza este necesar ca multe scoli sa îsi modifice sistemele de predare.
Competenta digitală reprezintă una dintre cele opt competente cheie care sunt esentiale pentru orice persoană într-o societate bazată pe cunoastere.
Capacitatea de a participa într‑un mod constructiv si rational la comunitătile online si retelele virtuale este o premisă fundamentală a participării într‑un mod activ la ceea ce se cheamă “societatea informatională”.

Pentru a facilita îmbuntatairea nivelului de competente digitale a cetatenilor europeni, UE pune la dispozitie tarilor membre fonduri semnificative prin Fondul Social European. Companiile si organizatiile care deruleaza activitati educationale de acest gen vor putea beneficia de finantari nerambursabile prin Programul Operational Capital Uman (POCU 2014 – 2020).

Modificari în 2015 în legislatia referitoare la formarea profesionala a adultilor

Legi formareAnul 2015 aduce modificări importante în ceea ce priveste formarea profesională a adultilor. In luna Iulie au intrat în vigoare 2 hotărâri de care furnizorii de formare profesională trebuie să tină cont. Prima este Hotărârea nr. 481/2015 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adultilor, aprobată prin Hotarârea Guvernului nr. 522/2003, iar cea de a 2-a, Hotărârea nr. 567/2015 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului National al Calificarilor.

Hotărârea nr. 481/2015, ce intrat în vigoare în data de 17.07.2015, aduce o serie de modificări în ceea ce priveste desfăsurarea activitătilor de formare profesională de către companii si institutii de învătămant superior si în ceea ce priveste procedura de autorizare a cursurilor de formare cu recunoastere natională.
Dintre modificările aduse, cele mai importante ar fi:

  • obligatia angajatorilor de a emite certificatele de absolvire, cu un anumit format si continut minim de informatii, pentru cursurile de formare profesională cu recunostere natională organizate în unitătile proprii;
  • obligatia angajatorilor de a transmite trimestrial secretariatului tehnic al comisiei de autorizare în a cărui rază teritorială îsi au sediul social date cu privire la angajatii care au beneficiat de formare profesională;
  • obligatia ca programele de formare profesională prin care se realizeaza calificarea sau recalificarea adultilor să se facă pentru calificările cuprinse în Registrul national al calificărilor profesionale din România;
  • obligatia institutiilor de învătământ superior de a se supune autorizării potrivit noilor norme pentru programele de formare profesională dedicate adultilor;
  • obligatia furnizorilor de formare care doresc să organizeze programe de formare profesională autorizate pentru profesii reglementate prin legi speciale de a solicita anterior autorizării avizul autoritătii de reglementare;
  • posibilitatea ca entitatile autorizate să organizeze programe de formare profesionala finalizate cu certificate de calificare cu recunoastere natională să organizeze si programe de initiere pentru dobândirea unora dintre competentele aferente programului de calificare respectiv, finalizate cu certificate de absolvire cu recunoastere natională, în baza aceleiasi autorizatii;
  • posibilitatea ca furnizorii de formare profesională care solicita autorizarea să dovedească respectarea conditiilor de eligibilitate necesare autorizării printr-o declaratie pe propria răspundere, încheiată în formă autentică în fata notarului (din care să rezulte că îndeplineste criteriile de eligibilitate);
  • clarificarea anumitor aspecte legate de autorizarea furnizorilor de formare profesională.

Hotarârea nr. 567/2015 a intrat în vigoare în data de 30.07.2015. Potrtivit acestei Hotărâri a Guvernului, se modifică art. 2 al HG. nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului National al Calificarilor, care va avea urmatorul cuprins:

Art. 2. Se aprobă corespondenta dintre nivelurile CNC, actele de studii ce se eliberează, tipul de programe de educatie si formare profesională din România prin care pot fi dobândite nivelurile de calificare, nivelurile de referinta ale Cadrului european al calificarilor, precum si conditiile de acces corespunzatoare fiecarui nivel de calificare, prevazute în anexa nr. 2

Din “anexa nr. 2” rezulta că de acum înainte vor exista 8 nivele de calificare CNC. Pentru primele 5 nivele se pot autoriza, si pot emite diplome si certificate de absolvire firmele si institutiile care puteau organiza cursuri de formare profesională si până acum.
Pentru cursuri de nivelul 6 pot emite Certificate de atestare a competentelor profesionale sau Certificate de absolvire doar Institutiile de învătământ superior acreditate, care pot organiza cursuri de formare profesională în parteneriat cu furnizori de formare profesională acreditati ce nu sunt institutii de invătământ superior.
In cazul nivelelor 7 si 8, care se refera la Diplomele de master, Diplomele de doctor si Atestatele de studii postdoctorale, pot elibera astfel de documente doar Institutiile de învatamânt superior acreditate.

Pentru textul integral al Hotărârii nr. 481/2015 click AICI

Informatii utile pentru cei ce vor sa se orienteze catre invatamântul profesional

Invatamant profesionalNu e usor să castigi bine in Romania. Cei mai multi cred această sansă o au putinii privilegiati care ocupă functii de conducere in multinationale sau cei care lucrează in sectorul energetic. Potrivit unor analize, recent publicate de câteva ziare, sudorii, tractoristii, electricienii si instalatorii care câstiga si câteva mii de euro lunar. E foarte adevărat că doar o parte dintre acestia ajung să câstige astfel de sume, dar important de retinut este faptul că dacă esti un bun profesionist poti castiga bine si in Romania. Cu cat nivelul de calificare este mai inalt cu atat cresc si sansele de a găsi un loc de muncă bine plătit. Potrivit celor de la Mediafax un tractorist care lucrează pe utilaje agricole computerizate poate ajunge să câstige până la 14.000 de lei pe lună. Pentru noi este o stire incredibilă, dar in tări ca Germania, sau mai nou Polonia, astfel de informatii nu miră pe nimeni. Invatamântul profesional incepe să devină tot mai atractiv si pentru romani.

Vestea bună este că legislatia din Romania a fost modificată in ultimii ani si ca atare invătămantul profesional incepe să fie sprijinit si la noi. Prin OUG nr. 49/2014, care aduce modificări si completări la Legea educatiei nationale nr. 1/2011, sau creat premisele imbunătătirii învatamântului profesional.

Celor interesati să alegă învătământul profesional le punem la dispozitie calendarul admiterii în învatamântul profesional pentru anul 2015.

27 februarie 2015: afisarea, la sediul scolilor care organizeaza învatamânt profesional de stat, a procedurilor de preselectie (daca va fi cazul) si a procedurii de admitere, a listei cu domeniile, calificarile, numărul de locuri disponibile pentru învatamântul profesional de stat si perioadele de înscriere pentru anul scolar 2015 – 2016;
30 aprilie 2015: afisarea ofertei de scolarizare (cu mentionarea calificarilor profesionale), pentru învatamântul profesional de stat, la sediul gimnaziilor si la sediul unitatilor de învătământ cu oferta educationala pentru învatamântul profesional de stat;
15-17 iunie 2015: completarea fiselor de înscriere în învătământul profesional de catre secretariatele gimnaziilor, la cererea elevilor si a parintilor;
15-18 iunie 2015: inscrierea candidatilor la scolile profesionale, pe baza fisei de înscriere completate;
19 iunie 2015: afisarea listei candidatilor înscrisi la învătământul profesional si a graficului de desfasurare a sesiunii de preselectie si / sau a probei suplimentare de admitere;
22-23 iunie 2015: derularea probei de preselectie în unitatile de învătământ în care s-a decis derularea acesteia;
24 iunie 2015: afisarea rezultatelor preselectiei la sediul unitatii de învătământ care a organizat sesiunea de preselectie;
24-25 iunie 2015: ridicarea, de către elevii respinsi la preselectie, a fiselor de înscriere si înscrierea pentru alte calificari sau la o alta scoala profesionala, unde nu s-a organizat proba de preselectie;
30 iunie 2015: desfasurarea probei suplimentare de admitere (în cazul în care numărul de candidati este mai mare decât numarul locurilor oferite);
1 iulie 2015: afisarea rezultatelor probei suplimentare de admitere. Depunerea contestatiilor;
2 iulie 2015: afisarea rezultatelor la contestatii;
2-3 iulie 2015: calcularea de catre Comisiile de admitere a mediilor de admitere;
13 iulie 2015: afisarea la sediul unitatilor de învătământ profesional a listei candidatilor înmatriculati si a listei cu locurile rămase libere în învătământul profesional după depunerea dosarelor de înscriere în etapa I de admitere;
15 iulie 2015: afisarea în unitatile de învatamânt gimnazial a listei cu locurile neocupate dupa etapa I de admitere în învatamântul profesional de stat din judet.

Bafta !

ANOFM: Raport privind stadiul realizării planului naţional de formare profesională pentru anul 2014

ANOFM CursuriAgenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a publicat un raport referitor la activitătile de formare profesională derulate in 2014. In continuare redăm principalele aspecte ale acestui raport.

Planificare in 2014
Prin Planul Naţional de Formare Profesională 2014 Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi-a propus cuprinderea în programe de formare profesională a unui număr de 44.292 persoane, din care:
– 39.965 şomeri aflaţi în evidenţele agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă;
– 899 persoane care beneficiază de formare profesională gratuită, altele decât şomerii, din care menţionăm:
o 763 persoane aflate în detenţie;
o 136 alte categorii (persoane revenite în activitate după creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, persoane care şi-au reluat activitatea după perioada de pensionare pentru invaliditate, persoane din mediul rural).
– 922 persoane beneficiare de servicii gratuite de evaluare a competenţelor dobândite pe alte căi decât cele formale;
– 506 persoane beneficiare de formare profesională la locul de muncă (ucenicie);
– 2000 persoane care îşi vor plăti cursurile de formare profesională, organizate de CRFPA.
Pentru anul 2014 au fost planificate 2.060 programe de formare profesională.

Realizat la 31 decembrie 2014
În programele de formare profesională / evaluare a competenţelor / ucenicie organizate de agenţie începând cu luna ianuarie 2014, au fost cuprinse 40.265 persoane, din care:
o 37.438 şomeri;
o 1.923 persoane din rândul celor care nu beneficiază de gratuitate (1.607 persoane care au urmat cursurile prin CRFPA şi 316 persoane care au urmat cursurile prin centre proprii);
o 439 persoane care beneficiază de servicii gratuite, alții decât șomerii;
o 125 persoane beneficiare de servicii gratuite de evaluare a competenţelor;
o 340 persoane cuprinse în programe de ucenicie.

Cele mai multe cursuri de formare profesională / evaluare de competenţe au fost organizate prin reţeaua proprie de centre (75,03%), aceasta deoarece, pentru a derula cursuri prin furnizori de formare profesională autorizaţi, trebuie organizate selecţii de oferte, în condiţiile legislaţiei privind achiziţiile publice, ceea ce necesită timp.
Prin reţeaua proprie de centre au fost cuprinse la programe de formare profesională/evaluare de competenţe 29.954 persoane, după cum urmează: 18.732 persoane prin centrele regionale de formare profesională a adulţilor (din care 16.745 persoane din rândul şomerilor, 380 persoane beneficiare de servicii gratuite, altele decât şomerii şi 1.607 persoane care nu beneficiază de servicii gratuite de formare profesională) şi 11.222 persoane prin centrele proprii din cadrul agenţiilor judeţene pentru o cuparea forţei de muncă (din care 10.847 persoane din rândul şomerilor, 59 persoane beneficiare de gratuitate de formare profesională, alţii decât şomerii şi 316 persoane care nu beneficiază de servicii gratuite de formare profesională).
Prin intermediul furnizorilor autorizaţi de formare profesională, cu care agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă au încheiat contracte, au fost cuprinse în cursuri de formare profesională şi în programe de evaluare a competenţelor dobândite pe alte căi decât cele formale 9.971 persoane şomere.
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă acordă o atenţie deosebită persoanelor aparţinând unor grupuri dezavantajate pe piaţa muncii.

Conform datelor transmise de către agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, situaţia persoanelor cuprinse la cursuri, aparţinând acestor grupuri dezavantajate se prezintă astfel:
– 3.244 şomeri de lungă durată,
– 13.950 şomeri din mediul rural,
– 93 şomeri cu dizabilități,
– 759 şomeri de etnie romă,
– 11 şomeri postinstituţionalizaţi,
– 336 persoane aflate în detenţie.

În ceea ce priveşte egalitatea de şanse, datele centralizate la nivel naţional arată că ponderea femeilor în total participanţi la cursuri / evaluare de competenţe / programe de ucenicie la data de 31.12.2014 este de 56,70% (22.831 cursanţi femei).

Cateva din problemele României – părăsirea timpurie a sistemului de educație și formare profesională si număr scazut al absolvenților de învățământ terțiar

Educatie problemeConform datelor EUROSTAT, rata părăsirii timpurii a școlii in România era in 2011 de 17,5%, la 4 puncte procentuale peste media europeană (13,5%). Rata părăsirii timpurii a școlii este încă cu aproape 7 puncte procentuale peste ținta stabilită de Strategia UE la nivel european (10%).
Disparitățile pe medii de rezidență (în defavoarea mediului rural), dar și cele regionale ale acestui indicator reprezintă în continuare o provocare majoră pentru direcțiile de acțiune viitoare în vederea atingerii țintei stabilite pînă în anul 2020.
Principalele categorii vulnerabile rămân în continuare copiii și tinerii care provin din familii dezavantajate socio-economic, cei care aparțin minorității roma și cei care au cerințe edcuaționale speciale.
In ultimii 2 ani rata abandonului școlar a fost în usoară creștere. Dacă la nivelul invătământului primar rata abandonului s-a mentinut la un nivel relativ constant in licee abandonul scolar este in permanentă crestere. Expertii apreciază că principala cauză a acestui fenomen este sărăcirea familiilor. Mulţi nu-şi mai permit să-şi susţină financiar copiii la cursuri, iar Bursa bani de liceu este insuficientă. În plus, mai există şi o lipsă de motivaţie din partea elevilor. Aceştia refuză să mai facă liceul timp de patru ani, ştiind că la final se aleg cu o calificare care nu are căutare pe piaţa muncii.

În ceea ce priveste învățământul terțiar, în ultimii ani România a înregistrat o creștere semnificativă a ponderii absolvenților de învățământ terțiar, de la 13,9% în 2007 la 20,4% (în 2011), depășind astfel prognozele asumate prin Programul Naţional de Reformă. Cu toate acestea România se afla pe penultima poziție între țările europene la acest indicator, în urma Maltei (21,1%), Cehiei (23,8%) sau Bulgariei (27,3%).

România a asumat că până în anul 2020 va atinge o pondere de 26,7% a absolvenților de învățământ terțiar din totalul populației în vârstă de 30-34 ani. Ținta asumată de România este mult mai scăzută decât cea propusă la nivel european – ținta stabilită conform Strategiei Europa urmând a fi de 40% până în anul 2020. În afara Italiei, care a asumat o țintă națională de 26% până în anul 2020 pentru acest indicator, România se situează pe ultimul loc în Europa în acest exercițiu proiectiv.

Conform analizei socio-economice privind educația și formarea profesională, principala provocare din perspectiva accesului la învățământul universitar în România o reprezintă ratele de cuprindere relativ reduse comparativ cu media UE, influențate de ratele scăzute de promovare a examenului de bacalaureat din ultimii ani, dar și a participării reduse a populației din mediul rural. De asemenea, se constată participarea redusă a persoanelor din grupele de vârste netradiționale pentru acest nivel de învățământ (25–29 de ani, respectiv 30–34 de ani) ceea ce indică nevoia adaptării programelor educaționale ale universităților la nevoile specifice ale acestor persoane.
O altă provocare se referă la faptul că ponderea studenților care urmăresc o carieră în cercetarea științifică este redusă, iar sistemul universitar românesc rămâne unul puțin atractiv pentru studenții străini, mai ales în condițiile unui număr redus de programe de studii organizate într-o altă limbă decât cea română.

European Education Fair – 2014

targ educatieIn perioada 16-21 noiembrie 2014 va avea loc European Education Fair. La acest targ institutiile de educatie isi prezinta ofertele educationale.
Organizatorul evenimentului este EDvisory Education, o retea internationala de organizatii neguvernamentale si companii active in domeniul educational.
Principalul co-organizator din Romania este IEC – International Education Center, organizatie non-guvernamentala, non-profit, fondata in 2001, care ofera consultanta educationala in domeniul universitar, dezvoltand programe pentru scoli de tip boarding si licee publice, cursuri de limba si programe educationale de vara, intr-un numar variat de tari, ca Germania, Marea Britanie, Japonia la Danemarca sau Statele Unite ale Americii.
Scopul urmarit este de a oferi asistenta tinerilor romani in efortul lor de a accesa sistemul global de educatie, de a media relatia dintre elevii/studentii romani care doresc sa isi continue studiile in strainatate si institutii educationale din toata lumea (universitati, licee publice, scoli boarding, scoli de limba).
Persoanele interesate pot participa gratuit la evenimentele EEF – European Education Fair, prin inregistrarea prealabila pe site-ul http://www.eef.ro iar accesul se face pe baza biletului de intrare primit pe e-mail de fiecare participant, in urma inregistrarii.

Programul evenimentelor este urmatorul:

  • Luni 16 NOIEMBRIE 2015 – Galati
    Ora 13.00 – Education on Tour Galati – Colegiul National Vasile Alecsandri
  • Marti, 17 NOIEMBRIE 2015
    Ora 13.00 – Education on Tour Bacau – Colegiul National Ferdinand
  • Miercuri, 18 NOIEMBRIE 2015
    Ora 13.00 – Education on Tour Suceava – Colegiul National Stefan cel Mare
  • Joi, 19 NOIEMBRIE 2015
    14.00 – 18.00 – EEF Iasi – Hotel International
  • Vineri, 20 NOIEMBRIE 2015
    14.00 – 18.00 – EEF Bucuresti – Hotel Novotel
  • Sambata, 21 NOIEMBRIE 2015
    10.00 – 14.00 – EEF Bucuresti – Hotel Novotel

Participantii au sansa sa isi faca o parere de ansamblu despre oferta educationala din spatiul european si sa aleaga ce li se potriveste mai bine.
Participantii pot interactiona cu reprezentanti universitari, si ceea ce este foarte important pot obtine o prima evaluare a dosarului lor si in acealasi timp o prima impresie despre universitatea la care doresc sa studieze.

Autocunoasterea si autoevaluarea, elemente care te pot ajuta sa alegi la ce curs sa te inscrii

Autocunoasterea si instruireaInainte de a te inscrie la un curs de calificare sau la unul de dezvoltare personală nu ar strica să te intrebi „CINE SUNT ?” şi „CE POT SĂ FAC ?”. Acestea sunt in principal elemente ale imaginii de sine si probabil că multi consideră că participarea la anumite cursuri de instruire (formare profesionă) este mai mult legată de cerintele pietii muncii si a oportuntătilor de angajare existente si mai putin de perceptia despre tine si pozitia pe care o ai in societate.

Dacă vrei să ai succes in carieră ar fi bine ca in primul rand să te cunosti pe tine insuti.

Cunoaşterea de sine şi formarea imaginii de sine sunt procese complexe ce implică mai multe dimensiuni:

  • eul fizic: structurează dezvoltarea, incorporarea şi acceptarea propriei corporalităţi;
  • eul cognitiv: se referă la modul în care sinele receptează şi structurează conţinuturile informaţionale şi la modul in care operează cu ele;
  • eul emoţional: include totalitatea sentimentelor şi emoţiilor faţă de sine, lume şi viitor;
  • eul social: reprezintă acea dimensiune a personalităţii pe care o expunem lumii;
  • eul spiritual: reflectă valorile şi jaloanele existenţiale ale unei persoane;
  • eul ideal: este ceea ce ne-am dori să fim.

Metodologia autoevaluării constă în găsirea răspunsului la patru întrebări fundamentale:

  • Ce vreau să găsesc?
  • Cum doresc să procedez?
  • Cu cine doresc să cooperez?
  • Ce doresc să evit?

 Pentru a reuşi să iti evaluezi cât mai obiectiv abilităţile, trebuie să te gandesti la realizările pe care le-ai avut până în prezent, la modul în care te-ai descurcat la anumite discipline in perioada scolii si ce ti-a plăcut mai mult, ce ai invătat la locurile de muncă anterioare, modul in care te-ai descurcat la anumite proiecte practice sau activităţi de voluntariat şi feedback-urile pe care le-ai primit de la cei cu care ai interactionat.

In cazul in care te interesează autoevaluarea in vederea alegerii unei cariere, pentru a găsi răspunsul corect la cele 4 intrebări mai sus mentionate ar fi bine să analizezi si evaluezi si următoarele aspecte:

1. Imi cunosc posibilităţile reale de a ajunge să fac ceea ce-mi place, obţinând maximum de avantaje materiale.
2. Pot vorbi cel puţin 10 minute despre ceea ce ştiu să fac, despre studiile mele, despre experienţa mea de lucru (inclusiv voluntariat dacă există) de pana acum, despre caracteristicile personale în raport cu locul de muncă pe care îl doresc.
3. Pot explica de ce mă interesează locul de muncă pentru care m-am prezentat la un interviu.
4. Sunt gata, întotdeauna, să discut despre ceea ce am realizat până acum cu persoanele care m-ar putea angaja.
5. Stiu sigur răspunsul la intrebarea “Antreprenor sau Angajat?”

Dacă te autoevaluezi corect vei stii mai bine:

  • care sunt interesele tale;
  • care sunt punctele tale tari şi limitele;
  • care este potenţialul tău de dezvoltare;

S-ar putea să ai surpriza plăcuta să iti descoperi aptitudini native, dincolo de profesia aleasă.

Asa că, inainte de a lua decizii importante legate de formarea ta profesională nu ar strica să te autoevaluezi. Află dacă esti pregătit pentru munca în echipă, esti flexibil, ai o capacitate ridicată de adaptare la schimbare, iar in cazul in care crezi ca viitorul tau ar putea fi in antreprenoriat, dacă ai intr-adevăr un spirit independent, ai multă iniţiativă si esti flexibilil în gândire.

Află cât mai repede cine eşti, ce nu poţi, dar mai ales, CE POŢI !

Doar după ce aceste lucruri iti sunt clare decide-te la ce curs să te inscrii.

Nivelul de educatie al populatiei din Romania si dezvoltarea economica

Dezvoltarea economică a unei tări este posibilă numai in măsura in care in acea tară are loc un ansamblu de transformări calitative şi cantitative în cercetarea ştiinţifică şi tehnologică, în modul in care functionează economia precum si în modul de gândire şi actiune a oamenilor. Nu poate există dezvoltare economică fără îndeplinirea unor condiţii sociale. Gradul de educatie al populatiei influentează in mod semnificativ gradul de dezvoltare economică.

Din păcate Romania se situează pe ultimul loc in Uniunea Europeană din punct de vedere al ponderii populatiei cu studii superioare. In anul 2012 doar 13,5% dintre romanii cu varstă intre 15 si 64 de ani aveau studii superioare, in timp ce media europeană era de cca. 22% (potrivit Eurostat). Singurul lucru imbucurător este acela că situatia din 2012 este mult mai bună decat cea din 2000, cand doar 7,5% dintre romanii cu varsta intre 15 si 64 de ani aveau studii superioare.
Desi a avut loc o puternică dezvoltare a sistemului de invătămant superior in ultimii 10-15 ani, care a contribuit la cresterea semnificativă a ponderii in total populatie a persoanelor cu studii superioare, aceasta nu a fost suficientă pentru a scoate Romania de pe ultimul loc din UE.
Grav este faptul că a scăzut ponderea persoanelor care finalizează 8 clase. Ponderea acestora a scăzut de la 35,6% in 2000 la 28,8% in 2012. Deocamdată nu sunt disponibile statisticile oficiale pentru 2013 dar este foarte probabil ca ponderea persoanelor care finalizează 8 clase să scadă in continuare.

Legatura dintre nivelul de educatie al populatiei si nivelul de devoltare economică este confirmată de situatia economică a diferitelor tări din Europa. Pe primul loc se situează Luxemburgul, care are cel mai mare PIB pe cap de locuitor din Europa, dar aici avem de a face cu “un caz special”, cauzat de un număr mare de rezidenți străini cu venituri ridicate ce sunt angajați în Luxemburg.
Țările de Jos se situează pe al doilea loc în rândul statelor membre ale UE, cu un PIB cu 33% mai mare decât media UE-27, ele fiind insă depășite de Norvegia și Elveția. Alte state membre ale UE care au PIB-ul pe cap de locuitor cu cel puțin 20% peste nivelul UE sunt Danemarca, Austria și Suedia, urmate de Belgia și Germania.
România și Bulgaria au PIB-uri pe cap de locuitor care se situează cu puțin sub 50% din media UE-27.

După cum se poate observa tările cu cel mai scăzut nivel de educatie al populatiei (Romania si Bulgaria) au si cel mai mic PIB-uri pe cap de locuitor din Europa. Este foarte adevărat că mai există si alti factori care au contribuit la această rămanere in urmă a Romaniei si a Bulgariei si că slabele performante economice nu pot fi atribuite in procent de 100% nivelului scăzut de educatie, dar in mod evident legătură dintre educatia populatiei si dezvoltarea economică există.De aceea pentru Romania cresterea nivelului de educatie a populatiei este o prioritate.

Dar pe langă faptul că suntem la coada Europei gravă este scăderea masivă a numărului de studenti din ultimii ani. Chiar dacă acum, printr-o minune, ceva s-ar schimba ar fi necesari cel putin incă 25-30 de ani pentru a ne apropia de tările dezvoltate din punct de vedere al gradului de educatie al populatiei.

Nu trebuie să uităm nici efectele negative ale subeducării. Lipsa educaţiei şi a unei pregătiri profesionale adecvate are efecte negative atât asupra individului, cât şi asupra comunităţii din care face parte.

Concluzia: dacă dorim ca Romania să se dezvolte, atat institutiile statului cat si organizatiile implicate in educarea copiilor si a adultilor ar trebui să colaboreze si depună eforturi suplimentare pentru cresterea nivelului de educatie al populatiei din Romania. Educatia este o prioritate pentru Romania.

Prognoza cursurilor de formare profesionala organizate de ANOFM în luna martie 2014

ANOFMAgenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va organiza în luna martie 213 de programe de formare profesională pentru un număr de 4551 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a Municipiului Bucureşti.

Meseriile cele mai solicitate pentru care se vor organiza programe de formare profesională, în perioada menţionată sunt:

– Lucrător în comerţ – 456 persoane;
– Operator introducere validare şi prelucrare date – 433 persoane;
– Bucătar – 317 persoane;
– Instalator instalaţii tehnico-sanitare si de gaze – 282 persoane;
– Ospătar (chelner) vânzător în unitaţi de administraţie – 261 persoane;
– Inspector (referent) resurse umane – 224 persoane;
– Frizer, coafor, manichiurist– 185 persoane;
– Lucrător în cultura plantelor – 147 persoane;
– Agent de securitate – 131 persoane;
– Manichiurist pedichiurist – 112 persoane

Situatia privind numărul de locuri disponibile si numărul de cursuri pe judete este următoarea:

ALBA – 183 locuri / 9 cursuri;
ARAD – 84 locuri / 3 cursuri;
ARGES – 100 locuri / 5 cursuri;
BACAU – 120 locuri / 7 cursuri;
BIHOR – 182 locuri / 7 cursuri;
BISTRlTA – 112 locuri / 5 cursuri;
BOTOSANI – 168 locuri / 6 cursuri;
BRAILA 84 – locuri / 3 cursuri;
BRASOV – 140 locuri / 6 cursuri;
BUCURESTI – 182 locuri / 7 cursuri;
BUZAU – 56 locuri / 3 cursuri;
CALARASI – 84 locuri / 6 cursuri;
CARAS SEVERIN – 56 locuri / 2 cursuri;
CLUJ – 42 locuri / 3 cursuri;
CONSTANTA – 150 locuri / 6 cursuri;
COVASNA – 252 locuri / 10 cursuri;
DAMBOVITA – 196 locuri / 12 cursuri;
DOLJ – 210 locuri / 8 cursuri;
GALATI – 56 locuri / 2 cursuri;
GIURGIU – 70 locuri / 5 cursuri;
GORJ – 140 locuri / 6 cursuri;
HARGHIITA – 85 locuri / 4 cursuri;
HUNEDOARA – 182 locuri / 13 cursuri;
IALOMITA – 28 locuri / 2 cursuri;
IASI – 125 locuri / 5 cursuri;
ILFOV – 28 locuri /1 curs;
MARAMURES – 76 locuri / 3 cursuri;
MEHEDINTI – 70 locuri / 3 cursuri;
MURES – 224 locuri / 8 cursuri;
NEAMT – 140 locuri / 5 cursuri;
OLT – 84 locuri / 3 cursuri;
PRAHOVA – 212 locuri / 8 cursuri;
SALAJ – 0;
SATU MARE – 70 locuri / 4 cursuri;
SIBIU – 25 locuri / 1 curs;
SUCEAVA – 140 locuri / 8 cursuri;
TELEORMAN – 70/ 5 cursuri;
TIMIS – 24 locuri / 2 cursuri;
TULCEA – 0;
VALCEA – 85 locuri / 4 cursuri;
VASLUI – 160 locuri / 8 cursuri;
VRANCEA – 56 locuri / 4 cursuri;

Pentru detalii persoanele interesate să participe la cursuri se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau pot gasi informati pe siteul ANOFM.

Conceptul de Formare Profesionala Continua (FPC)

In ultimii ani se vorbeste tot mai mult despre formarea profesională continuă. Definitiile conceptului de „formare profesională continuă” sunt destul de variate iar pentru termenul de “formare profesională” există si reglementări legale care stabilesc exact ce inseamnă acest lucru. Revenind insă la „formare profesională continuă” sau mai pe scurt FPC, aceasta se referă la un proces educational complex de pregatire a adultilor, prin care se asigură dobandirea de noi cunostinte si abilităti in calificarea pe care o persoană o posedă deja (prin perfectionare si specializare), fie o policalificare sau recalificare.

Formare profesionala continuă are ca scop:
–   Ridicarea nivelului de competentă profesională;
–   Facilitarea incadrării in muncă;
–   Mentinerea si dezvoltarea competentelor profesionale;
–   Sporirea sanselor de (re)integrare pofesională;

Cunoştinţele, deprinderile, atitudinile şi inţelegerea dobandite in perioada copilăriei şi a adolescenţei, in familie, la şcoală, in timpul instruirii de la colegiu sau universitate nu durează toată viaţa. De aceea invăţarea in timpul vieţii de adult este o parte foarte importantă a felului in care individul se dezvoltă si contribuie substantial la integrarea acestuia in societate si la succesul pe plan profesional.

Prin FPC adultii isi imbunătătesc nivelul de cunoastere in concordanta cu cerintele societatii. Acest lucru este absolut necesar pentru dezvoltarea societatii deoarece alături de binecunoscutii factori de producţie – pămantul, munca şi capitalul – cunoaşterea este recunoscută ca un factor economic deosebit de important.
La nivelul societatii principalele beneficii ale includerii adultilor in programe de formare profesională continuă sunt:
–   Stimularea ocuparii fortei de munca;
–   Ajustarea cererii si ofertei fortei de munca calificate;
–   Stimularea mobilitatii fortei de munca;
–   Reinsertia unei parti a fortei de munca pe piata profesionala;
–   Cresterea nivelului de pregatire pentru a raspunde nevoilor reale de personal calificat ale agentilor economici.

Tinand cont de cele enumerate mai sus in tările dezvoltate au fost elaborate strategii pentru imbunătăţirea accesului efectiv la invăţare şi la formare profesională pe tot parcursul vieţii, in scopul de a elimina deficitele de competenţă.

Multi adulti care aud expersiile de “formarea profesională continuă” sau de “invătare pe tot parcursul vietii” au o reactie negativă deoarece isi aduc aminte de indemnul lui Lenin: Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi! si cred că au de a face cu un concept comunist. Nu este deloc asa, iar in zilele noastre formarea profesională continuă este mult mai importanta decat acum 25 de ani.

Asa că: Învăţaţi, ……… , ………… !

%d blogeri au apreciat asta: